Localitati Tulcea
Tulcea
Cautari Frecvente
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V X Y Z
City break

Muzeul de Etnografie şi Artă Populară/ Museum of Ethnography and Folk Art

  • Adresa: Str. 9 Mai 2; Cod postal: 820026,
  • Telefon: 0240/516.204
  • Fax: 0240/513.231
  • Email: etno@icemtl.ro
  • Orar: 8:00 - 18:00 (vara); 8:00 - 16:00 (iarna); luni: īnchis
Director: Florin Topoleanu
Persoana contact: Steluţa Pārāu, Mihai Milian

Sediul Muzeului de Etnografie şi Arta Populară (fostul sediu al Băncii Naţionale a Romāniei Agenţia Tulcea) este unul dintre edificiile publice emblematice pentru Tulcea, constituind, īmpreună cu alte construcţii, exemple valoroase ale arhitecturii de forme naţionale. Construcţia are la bază un proiect elaborat īn 1924 şi a fost ridicată īn perioada interbelică (1924-1927), deci, la finele epocii de manifestare a curentului naţional īn arhitectura Romāniei. Imobilul are o compoziţie echilibrată generată şi de poziţionarea īntr-o intersecţie, dar şi de funcţionalitatea iniţială. Acest edificiu public poate fi considerat un exemplar reuşit al arhitecturii moderne, edificate pe valorile celei tradiţionale, ce a marcat prima parte a secolului al XX-lea. Colecţia de ştergare a Muzeului de Etnografie şi Arta Populară este alcătuită din 2.385 piese ce aparţin diferitelor populaţii din această zonă. Prin funcţia lor decorativă, ştergarele din Dobrogea se īncadreaza īn tipul de "Ştergare de perete". Acelaşi tip de stergar (local, "peschir"), de formă dreptunghiulară, īl īntālnim la romāni, bulgari, greci şi ucraineni, dovadă a unui fenomen caracteristic zonei de convieţuire etnică. Realizat la războiul de ţesut, din bumbac şi borangic, ştergarul este decorat la capete cu motive alese, de asemenea, la războiul de ţesut. Reprezentarea stilizată şi geometrizantă, mai nerealistă, a motivelor cāt şi denumirile lor sugestive ("unda apei", "morişca", "pomişorii", "coroniţa", "calul"; "calul şi călăretul", "fetele", "steaua") relevă o transfigurare artistică a naturii şi a cotidianului. Ştergarele populaţiei turceşti şi tătărăşti sunt de forma dreptunghiulară ("geaulac") şi de forma pătrată ("cevre"). Aceste piese erau utilizate cu rol decorativ doar īn ceremonialul de nuntă şi botez, īn restul timpului fiind păstrate ca zestre. Īn ornamentica ştergarelor turceşti şi tătărăşti distingem motive tipic orientale: "panseaua", "zambila", "chiparosul", "floarea şi fructul de rodie", "sacsaia" etc. Motivele sunt brodate, īn genere, cu fir de mătase, cu fir metalic auriu şi argintiu. Colecţia de ştergare cuprinde piese realizate atīt la sfārşitul secolului al XIX-lea īnceputul secolului al XX-lea, cāt şi piese de creaţie contemporană. Īn cadrul colecţiei de etnografie a Muzeului de Etnografie şi Artă Populară, un număr de aproximativ 1.600 de piese reprezintă instrumentarul folosit īn practicarea ocupaţiilor şi mesteşugurilor tradiţionale, acestea reflectānd adaptarea locuitorilor din zonă la un habitat cu totul deosebit īn raport cu alte ţinuturi. Gospodăria ţărănească de la Enisala, conservata "in situ" este considerată un muzeu al satului dobrogean, prin colecţia pe care o adăposteşte şi o oferă vizitatorului. Īn domeniul prelucrării produselor animale şi vegetale īn scop alimentar, colecţia prezintă unelte, mijloace, dispozitive, instrumentar, arme, folosite la pescuit, apicultură, pomicultură, viticultură, prelucrarea seminţelor, agricultură, morărit, creşterea animalelor, vānătoare. O serie de mijloace şi tehnici reflectă preocuparea populaţiei romāneşti şi de diferite alte etnii pentru prelucrarea materiilor prime īn vederea obţinerii unor materiale de construcţie, a obiectelor de uz casnic, pentru confecţionarea de unelte, scule, instrumente, dispozitive, arme şi mijloace de transport, specifice activităţii īn această zonă pentru civilizaţia preindustrială. Sunt reprezentate meştesuguri tradiţionale ca: prelucrarea lemnului, a argilei, a pietrei, a vegetalelor (stuf, papură, paie). Pentru domeniul prelucrării pieilor, a blănurilor, a fibrelor vegetale şi animale īn vederea realizării pieselor de uz gospodăresc, a īmpletiturilor, a ţesăturilor decorative sau necesare confecţionării pieselor de port, colecţia de etnografie ofera vizitatorilor o gamă largă de unelte, dispozitive, mecanisme, mijloace folosite īn industria casnica : de cojocarie, curelărit, cizmarie, dărăcit, tors, urzit, ţesut, cusut, īmpletit, meliţat. Pentru ca toate aceste materiale, materii prime, prelucrate şi uneltele folosite să fie transportate la locul activitătăţii s-au folosit mijloace de transport cu tracţiune manuală sau animală, pe uscat sau pe apă: roaba, căruţa, cotiga, sanie, barcă. Un loc deosebit īn cadrul patrimoniului etnografic al muzeului īl ocupă colecţia vaselor de metal (267 piese). Colecţia este diversă atīt īn ceea ce priveşte metalul folosit (aramă, fier, argint, plumb), cāt şi īn ceea ce priveşte tehnica utilizată īn confecţionare şi ornamentare (tăiere, perforare, ciocănire, laminare, lustruire, incizare, pilire, nituire, īndoire, turnare). Īn aliaje diferite cu zincul, staniul, argintul, arama are o diversitate mare īn utilizarea ei: monede, arme, unelte, obiecte de podoabă, vase folosite frecvent īn Peninsula Balcanică, deci şi īn Dobrogea, de diverse populaţii războinice, nomade, transhumante sau sedentare. Vasele de aramă, alamă, bronz, unele nichelate, alămite sau cositorite, se pot grupa astfel: căldare (bracaci sau bargaci, diminutiv bracacică), ulcior (ghium, diminutiv ghiumucic), ploscă, samovar, ceainic, fructieră, cafetieră, zaharniţă, strecuratoare, cratiţă (tingire), oala (cazan), lighean, cană, ibric, tavă (taval, tipsie, sinie, sofra), vase de cult creştin (cristelniţă, aghiazmatar), vase de cult musulman (pentru spălat ritualic sau pentru ars mirodenii), alambicuri, prăjitor şi rāşnită cafea. Acestea sunt piese comune tuturor populaţiilor care au folosit aramă (căldările, tăvile, cănile, ulcioarele, străchinile, crătiţele, cazanele etc), piese specifice aromānilor (plosca, pahurul, zaharniţa) sau piese specifice turco-tătarilor. Unele din aceste categorii sunt preţuite şi utilizate şi astăzi. Muzeul deţine o colecţie de covoare (155 de piese) de o valoare documentară şi artistică deosebită. Realizate la războiul de ţesut, din lānă, covoarele au amplificat, prin utilizarea lor, frumuseţea interiorului tradiţional. Colecţia cuprinde covoare de diferite dimensiuni, de la cele īnguste şi lungi plasate pe perete (paretar) sau acoperind una din piesele de mobilier tradiţional (lăicer) pānă la cele mari, de formă dreptunghiulară şi care acoperă, īn genere, un perete (polog, scoarţă, covor). Compoziţiile decorative se remarcă printr-o evoluţie de la simplu la complex, de la repetiţia şi alternanţa unui număr de dungi la asocieri diverse ale motivelor geometrice, avimorfe şi zoomorfe, florale sau antropomorfe. Denumirile motivelor sunt sugestive şi reflectă legatura omului cu natura, preocupările lui cotidiene (aripile morii, unda apei, oul īncondeiat, floarea pologului, viţă de vie). Maniera de reprezentare a motivelor variază de la cea stilizată şi geometrizată la cea liber desenată. Se disting īn cadrul colecţiei, covoare cu compoziţii complexe formate din buchete de flori, păsări, scene de viaţă urbană, interpretate naturalist şi dispuse īn medalioane. Cromatica variază īntre culorile discrete (tonuri de verde, ocru, bleumarin, albastru-īnchis) şi cele tari (galben, portocaliu, roşu). Negrul (culoare de fond, īn genere) şi albul (folosit pentru evidenţierea unor motive) echilibrează compoziţiile cromatice. Aromānii constituie populaţia autohtonă romanizată din sudul Peninsulei Balcanice, dăinuind pāna astăzi īn numeroase localităţi din Grecia, Albania, Bulgaria, Macedonia, Serbia-Muntenegru. Īntre cele două războaie mondiale, ca urmare a īnţelegerii intervenite īntre statul roman şi celelalte state din sud-estul Europei, o parte din aromāni s-au strămutat īn Dobrogea, la īnceput īn judeţele Durostor şi Caliacra, care aparţin astăzi Bulgariei, de unde īn 1940 s-au strămutat īn judeţele Constanţa şi Tulcea. Prezenţa aromānilor īn Dobrogea se relevă, din perspectiva conservării tradiţiilor, prin patrimoniul pe care īl detine Muzeul de Etnografie şi Arta Populară: 670 de piese (ţesături de uz casnic şi decorative, port popular). Ţesăturile groase, policrome, de lana sau par de capra, detineau ponderea īn casa aromāneasca traditionala. Ansamblul decorativ al ţesăturilor ("doaga anflucata", "tenda", "misale" etc) se distinge prin alăturarea unor suprafeţe de o mare sobrietate (grena, negru) cu pete de culoare ce imprima o anume luminozitate (roşu, galben, violet, verde). Portul tradiţional al aromānilor face parte din marea şi diversificata categorie a costumului balcanic. Costumul aromānesc, atat īn varianta lui masculina cat şi īn cea feminina, se compune din piese numeroase şi diverse (" chiptare", "fustane", "canduse", "poi", "giumidane", "sarica", "cioariti", "parpodzi" etc). Portul traditional aromānesc se evidentiază printr-un deosebit simţ al valorilor plastice, de tip sculptural. Menţionăm prezenţa īn compoziţia costumului aromānesc a podoabelor care imprima o anume strălucire şi care sunt confecţionate dintr-un aliaj de argint. Podoabele sunt folosite cu precădere īn costumul femeiesc ("tasul"- un fel de disc prins pe caciula de postav; "mardzeale" - mărgele, cingătoare cu paftale - "ploci", cercei - "minghiusi"). Īn portul barbatesc īntīlnim o singura podoabă şi anume lanţul de prins briceagul ("chiusteca di custura"). Īn execuţia pieselor de podoabă (cca. 100 īn colecţia muzeului) se folosesc tehnici străvechi (filigranul, ciocănirea "au repoussé", gravarea, intarsia).
Cauta in Tulcea
Bilete avion  • Bilete low cost
Atractii si zone de interes
Magazine
Flanco
Flanco 2
Librarii
DOCUMENT SISTEM S.R.L.
IMPRIMEX S.R.L.
Libraria Teora Tulcea
VRC SERVICE S.R.L.
Telefoane utile
DACIA ASISTENTA tractari auto
Deranjamente posturi telefonice judete
Informatii abonati telefonici
Jandarmeria
Ora exacta
Prefectura
Protectia civila
Hoteluri
Hotel Egreta
Hotel Europolis
Hotel Rosu Sat Caraorman
Oficii Postale
Oficiul Postal Sulina
Oficiul Postal Topolog
Oficiul Postal Tulcea 1
Oficiul Postal Tulcea 3
Oficiul Postal Tulcea 4
Oficiul Postal Tulcea 6
Oficiul Postal Tulcea O.P.D.C.
Telecomunicatii
Total Electronics S.R.L.
Banci
Bancpost - ATM
Banca Comerciala Carpatica
Banca Comerciala Carpatica - ATM
BCR Delta
BCR Grigore Moisil
BCR Macin
BCR Panait Cerna

Ghid
Informaţii generale

Aşezare
Īn partea de est a Romāniei, īntre Dunăre, Braţul Chilia şi Marea Neagră, avānd punctul cel mai de răsărit al Romāniei - oraşul Sulina (29041’).

Vecini
La nord-vest: Judeţul Galaţi, la vest: Judeţul Brăila, la sud: Judeţul Constanţa, la est: Marea Neagră, la nord: Dunărea, Ucraina (Braţul Chilia).

Suprafaţă
8.499 km2 (pe locul 4 īntre judeţe ca īntindere şi deţine 20% din suprafaţa totală lacustrală).

Populaţie
266.000 locuitori.

Oraşe
Tulcea, reşedinţă de judeţ, cu 97.000 locuitori. Alte oraşe: Babadag, Isaccea, Măcin, Sulina... citeste mai mult